Povestea „Counter-Stike” este ca un fel de basm al gaming-ului. Provenind din unul dintre cele mai umile inceputuri – acesta fiind initial doar un mod pentru Half-Life 1 facut de useri, inainte sa fie luat in brate de Valve – a crescut in proportii gigantice in comunitatea Hardcore Gamer-ilor si este cel mai bun exemplu de luat, in domeniul jocurilor multiplayer first-person.
„Counter-Stike: Global Offensive” este cea mai recenta incarnare a seriei si – chiar daca a primit doar un update modest la capitolul de prezentare si grafica – dovedeste ca titlurile triplu A (AAA) ar putea invata unul sau doua trucuri de la formula veche de un deceniu a acestuia.
Cel mai evident element care scoate in evidenta „Counter-Stike” fata de restul din categoria sa, este lipsa respawn-ului care este prezent in majoritatea tipurilor de joc. Daca esti mort, esti mort. Acest factor modifica drastic metodele in care jucatorii se vor ajusta la joc. Dintr-o data, metodele de „run n’ gun” (rush) nu mai sunt o metoda viabila si nu te mai plaseaza in top pe leaderboard. Jocul in echipa nu mai este doar un cuvant aruncat in vant pe spatele cutiei jocului, ci un efort necesar pentru succes.
De asemenea, aici nu veti gasi unele clasice gen „Capture The Flag” (CTF) sau „King of the Hill” (KotH) aici. In loc sa se bazeze pe varietatea de moduri de joc, pentru a schimba esentialul jocului (*tusind* Halo *tusind*), Counter-Stike si meciurile sale tintesc inspre a recompensa jucatorii care au skill.
Modurile traditionale „Counter-Stike” resplatesc jucatorii cu experienta prin banii in joc, care pot fi folositi pentru a cumpara arme si/sau echipament, dar care nu vor ramane dupa moartea jucatorului. Arms Race recompenseaza jucatorii imediat cu arme mai bune, dupa ce acestia fac un „frag”, pe cand Demolition recompeseaza jucatorii din echipa castigatoare cu arme din ce in ce mai proaste dupa fiecare runda castigata. Aceste moduri de joc, adauga o mica „intorsatura” clasicului Team Deathmatch fara a introduce reguli ieftine si variatii de obiective neinteresante.
Global Offensive de asemenea introduce si ceva nou cu acest titlu. Cum ar fi Cocktail-urile Molotov care sunt deosebit de bune in situatii in care ai nevoie sa blochezi echipa adversa de la rush.
Pe cand aceste noutati nu schimba drastic modul in care juci jocul, aceste sunt mai mult ca binevenite in acest titlu, care ar fi putut fi doar un alt „titlu re-scos pe piata” sau un alt port prost de pe console. Ceea ce este interesant la Global Offensive este faptul ca acesta nu s-a schimbat atat de mult fata de „Counter-Stike”. Decat sa inventeze moduri de a masca vesnica formula care se gaseste in mai toate jocurile multiplayer, acesta se bazeaza pe gameplay-ul sau solid, fortand jucatorii sa se adapteze la „variabile schimbatoare” in timp ce promoveaza jocul in echipa prin controlul stans al meciurilor si reguli.
Chiar daca duce lipsa de grafica de joc a „unui gigant de sfarsit de an” sau campanie solo, acesta este difinitia Hardcore Gaming-ului Competitiv la cele mai mari cote.
